Blog

Toamna aurie - si o urare...

Autor Seherezada
Publicat pe 20/10/2018
1 comentarii

Acum 59 de ani, in 1959, parintii mei au ales ziua de 19 octombrie ca sa traga o fuga pana la Oficiul Starii Civile, cu doi martori pescuiti intamplator la fata locului (nimic programat)...
Sunt inca impreuna: tata o sa implineasca 90 de ani, mama are 83 deja...
Un calcul elementar imi arata clar ca o asemenea performanta nu este la indemana mea - si daca as gasi omul potrivit si m-as marita repede, tot nu as ajunge la 59 de ani de casatorie, in viata asta. Poate in urmatoarea...
In orice caz, ma consider un om tare norocos: sa am amandoi parintii in viata, la varsta mea, este o binecuvantare de care nu contenesc sa ma minunez si sa ma bucur.
Dar asta ma face si sa caut (in materie de relatii) ceva de aceeasi calitate deosebita, pentru mine si al meu suflet.
Ma uitam in jur, la aceasta toamna superba, la cei doi oameni la care tin ca la ochii din cap si am simtit o tristete blajina: ca nu am cu cine sa impart o asemenea frumusete.
De aceea, am zis ca macar cu voi, cei care cautati - ca si mine - un suflet care sa va merite, sa impartasesc un gand bun.
Sa va fie toamna asta aurie cu noroc ! Sa gasiti omul pe care-l doriti langa voi !
Comentarii

Publicat Acum peste 2 luni

Multumesc frumos, Helena ! La fel si tie: sa ai noroc si sa gasesti un om normal, sanatos la trup si cu suflet frumos !
(Asta e ceea ce-mi doresc si pentru mine !)

Autentificare